Studiu: România, printre cele mai scăzute emisii de CO2 per capita în UE

În perioada 1990-2015, cei mai bogați 10% dintre europeni au fost responsabili pentru mai mult de un sfert (27%) din emisiile de carbon ale UE, adică la fel de mult cât emisiile generate de cei mai săraci 50% dintre cetățenii UE la un loc, se arată într-un raport al organizației de cercetare Oxfam, care mai relevă faptul că România este una dintre țările cu cele mai scăzute emisii de CO2 per capita în UE, doar în Croația fiind înregistrate niveluri mai scăzute.

Mai exact, aproximativ 43,6 milioane de oameni – cei mai bogați 10% dintre cetățenii UE – sunt responsabili de emisii de CO2 la fel de mari pe cât cele generate în total de cei mai săraci 216 milioane de europeni. Cei 173 de milioane de europeni, care reprezintă categoria cetățenilor UE cu venituri medii (40% din populația UE) au generat 46% din totalul emisiilor la nivelul Uniunii Europene. Iar cei mai bogați 1% dintre europeni (adică 4,7 milioane de persoane) au fost responsabili pentru 7% din emisii.

La nivel mondial, deși în Uniunea Europeană locuiește doar 7% din populația globului, țările UE au generat în total de 15% din emisiile globale de CO2 în perioada 1990-2015, mai indică raportul realizat de Oxfam în colaborare cu Stockholm Environment Institute (SEI).

Totuși, de departe cele mai mari emisii de CO2 per capita sunt înregistrate în Statele Unite: cei mai bogați 1% dintre americani sunt responsabili de emisii de trei ori mai mari decât cei mai bogați 1% din UE, China sau Marea Britanie, în timp ce amprenta de carbon a celor mai bogați 10% dintre americani este de două ori mai mare decât a celor mai bogați 10% din europeni, chinezi sau britanici.

În perioada analizată, emisiile UE au scăzut cu aproximativ 12%, însă numai în rândul cetățenilor UE cu venituri mici și medii s-a înregistrat un declin, în timp ce emisiile totale ale celor mai bogați 10% au crescut.

Emisiile totale anuale de consum ale celor mai săraci 50% dintre cetățenii UE au scăzut cu 24%, iar cele ale celor 40% dintre cetățenii UE cu „venit mediu” cu 13%, în timp ce emisiile provenite de la cei mai bogați 10% au crescut cu 3%, iar de la cei mai bogați 1% cu 5%;

La nivelul Uniunii Europene se constată diferențe semnificative între statele membre în privința emisiilor de carbon per capita: Suedia, România și Croația au cele mai reduse emisii de CO2, în timp ce Luxemburg, Belgia și Estonia au cele mai ridicate niveluri de emisii.

Cei mai bogați 1% dintre luxemburghezi sunt responsabili pentru emisii de 214tCO2/an/capita, adică de 26 ori mai mare decât media UE. Motivele principale pentru această situație sunt puterea de cumpărare foarte ridicată a acestui grup, dar și dependența țării de importul de combustibilii fosili. De altfel, per capita, cei mai săraci 50% dintre luxemburghezi generează mai multe emisii de CO2 decât cei mai bogați 10% dintre francezi, suedezi sau români.

Cei mai bogați 10% dintre estonieni generează emisii de carbon de aproape două ori mai mari decât cele ale celor mai bogați 10% dintre chinezi sau britanici.

În rândul statelor membre cu emisii pe cap de locuitor relativ mai mici se numără și o serie de țări bogate ale UE, precum Suedia, Franța sau Spania, situație care se datorează în principal folosirii pe scară largă a energiei regenerabile sau nucleare.

Totuși, chiar și în țările UE cu o amprentă de carbon mai redusă, emisiile de CO2 sunt mult peste nivelul necesar pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Amprenta de carbon a celor mai bogați 10% din suedezi (aproximativ 16,7tCO2/an/capita) este de aproximativ opt ori mai ridicată decât ar trebui să fie până în 2030 pentru a limita creșterea temperaturilor cu 1,5 grade Celsius.

În cazul țării noastre, cei mai bogați 1% dintre români au o amprentă de carbon pe cap de locuitor similară cu a celor mai bogați 1% din suedezi și semnificativ mai mică decât cea a celor mai bogați 1% din bulgari sau maghiari. Doar cei mai bogați 1% din locuitorii Croației au emisii de CO2 mai mici.

Cei mai bogați 10% dintre români sunt responsabili pentru emisii de carbon similare cu cele ale celor mai bogați 10% dintre croați.

Pe de altă parte, atât cei 40% dintre români din categoria cetățenilor cu venituri medii, cât și cei mai săraci 50% dintre români au cea mai mică amprentă de carbon din Uniunea Europeană.

Oxfam estimează că emisiile medii pe cap de locuitor în UE ar trebui reduse la aproximativ 2,1 tCO2/an până în 2030 pentru a putea limita încălzirea globală la 1,5 de grade Celsius, însă, în acest moment, chiar și emisiile pe cap de locuitor ale celor mai săraci 50% dintre europeni sunt duble față de obiectivul de 2,1t CO2/an, aproximativ 4,2tCO2/an/capita în 2015. În cazul celor mai bogați 10% dintre europeni, emisiile pe cap de locuitor sunt de zece ori mai mari decât obiectivul indicat, iar cei mai bogați 1% din locuitorii UE sunt responsabili pentru emisii de 30 de ori mai mari.

Astăzi, cei mai bogați 10% dintre cetățenii UE au o amprentă pe cap de locuitor de 10 ori mai mare decât nivelul necesar până în 2030 pentru o cale constantă de emisii de 1,5 ° C, în timp ce amprenta celor mai bogați 1% este de 30 de ori mai mare. În schimb, amprenta celor mai săraci 50% dintre europeni va trebui în medie să fie reduse la jumătate până în 2030.

Responsabilitatea pentru emisii este foarte inegală în rândul cetățenilor UE

Pentru a realiza reduceri ale emisiilor până în 2030, care sunt în concordanță cu un traseu global de emisii de 1,5 ° C, UE trebuie să facă mai mult pentru a aborda excesul de emisii de la cetățenii săi cei mai bogați.

Chiar și emisiile pe cap de locuitor ale celor mai săraci 50% dintre cetățenii europeni sunt în prezent duble față de obiectivul de 2,1tCO2, aproximativ 4,2tCO2 / an în 2015. Cei mai bogați 10% dintre cetățenii UE au emisii pe cap de locuitor care în prezent, acestea sunt de 10 ori mai mari decât aceste ținte, în timp ce pentru cei mai bogați 1% sunt de 30 de ori mai mari.

În termeni absoluți, cei mai bogați 10% din populația Chinei (aproximativ 139 de milioane de oameni) sunt responsabili pentru aproape aceeași cantitate de CO2 ca întreaga populație a UE (aproximativ 449 de milioane de oameni). Dar pe o bază pe cap de locuitor, cei mai bogați 10% din China au o amprentă similară cu cei mai bogați 10% din oamenii din UE sau Marea Britanie (și similar cu cei mai bogați 10% de pe continentul african).

Cu toate acestea, amprenta de carbon a celor mai săraci 50% dintre oamenii din China este mai mică de jumătate decât cea a celor mai săraci 50% dintre oamenii din UE sau Marea Britanie.

Inegalitatea carbonului este puternică atât în ​​statele membre UE, cât și între acestea. România, printre cele mai scăzute emisii de carbon din UE.

În mod nesurprinzător, majoritatea emisiilor legate de cei mai bogați 10% dintre europeni provin de la cetățeni ai celor mai bogate state membre ale UE.

În termeni per capita, cei mai mari emitenți din UE sunt de departe cei mai bogați cetățeni ai Luxemburgului și apoi cei mai bogați cetățeni din Belgia, Estonia, Malta și Germania.