Eurodeputaţii au votat reducerea emisiilor de CO2 cu 60% până în 2030. Majoritatea europarlamentarilor români au votat contra!

Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și 2040.

Parlamentul European și-a adoptat miercuri, 14 octombrie, mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

Rezultatele votului, făcute publice joi, confirmă votul preliminar de zilele trecute asupra unei legi istorice prin care ţintele climatice ale UE devin obligatorii din punct de vedere legal. Propunerea de reducere a emisiilor cu 60% până în 2030, a fost adoptată marți, cu 352 de voturi pentru acest obiectiv, în timp ce 326 au fost împotrivă.

Europarlamentarii au mai invitat Comisia să propună un obiectiv intermediar pentru 2040. Acesta ar urma să fie stabilit după o evaluare a impactului, pentru a garanta că Uniunea se înscrie în parametrii necesari pentru a-și atinge obiectivul pentru 2050.

În fine, potrivit deputaților, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să elimine treptat, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili. Deputații subliniază că trebuie să se continue în paralel eforturile pentru a combate sărăcia energetică.

Legislativul comunitar a votat de asemenea în favoarea unei propuneri de a lansa un consiliu științific independent pentru a oferi consiliere în privinţa politicii climatice – un sistem aflat deja în vigoare în Marea Britanie şi Suedia – şi un buget în privința carbonului, stabilind emisiile pe care UE le poate produce fără a-şi pune în pericol angajamentele privind clima.

În privința delegației României în Parlamentul European, 14 europarlamentari au votat pentru obiectivul de 60%, în timp ce 15 au votat contra. Alții patru eurodeputați români s-au abținut.

Au votat PENTRU reducerea cu 60% a emisiilor de CO2:

• Grupul Renew Europe: Armand Clotilde, Botoș Vlad, Cioloș Dacian, Ghinea Cristian, Pîslaru Dragoş, Strugariu Ramona, Tudorache Dragoș, Ștefănuță Nicolae;
• Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor (S&D): Avram Carmen, Ciuhodaru Tudor, Crețu Corina, Negrescu Victor, Nica Dan, Plumb Rovana.

Au votat CONTRA reducerii cu 60% a emisiilor de CO2:

• Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni: Cristian Terheș;
• Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat): Blaga Vasile, Băsescu Traian, Bogdan Rareș, Buda Daniel, Bușoi Cristian, Gheorghe Falcă, Hava Mircea, Marian-Jean Marinescu, Motreanu Dan-Ștefan, Mureșan Siegfried, Tomac Eugen, Winkler Iuliu, Lorant-Gyorgy Vincze, Nistor Gheorghe-Vlad.

Abțineri:
S&D: Mihai Tudose, Adrian-Dragoș Benea, Maria Grapini.

Absențe:
Claudiu Manda

Unul dintre europarlamentarii care și-a justificat votul în mod public a fost Dan Motreanu. Acesta a anunțat că el a susținut un procent de 55%, nu de 60%. ”Respectând poziția României, am votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a crește obiectivul de reducere a emisiilor pentru anul 2030 de la 40%, la 55%. Este o creștere ambițioasă, mai aproape de realitatea economică a momentului, în contextul în care obiectivul de 55% implică deja costuri anuale de aproape 350 de miliarde euro pentru următorii 10 ani la nivelul UE.
Mi-am bazat decizia pe studiul de impact efectuat și prezentat de Comisia Europeană, care a indicat faptul că obiectivul de 55% poate fi atins într-o manieră echilibrată și echitabilă, menținând stabilitatea economică și locurile de muncă în Uniune Europeană, inclusiv în Romania.

Subliniez faptul că efortul economic pentru atingerea obiectivului de 60% este extrem de îngrijorător chiar și pentru statele dezvoltate, pentru că presupune costuri noi, uriașe, care încă nu sunt identificate și nici prevăzute. În plus, ne aflăm in mijlocul unei pandemii care provoacă și va continua să provoace pierderi economice pe termen lung, iar la sfârșitul anului Marea Britanie, una dintre principalele forțe economice europene, va părăsi oficial Uniunea Europeană.

Consider extrem de important să efectuăm tranziția către neutralitatea climatică într-un mod responsabil, progresiv și sigur, protejând economia Uniunii Europene, generând locuri de muncă și nu distrugându-le, și fără a impune taxe suplimentare cetățenilor.
Țin să precizez faptul că până la 31 mai 2023 vom alege obiectivul pentru anul 2040 și o traiectorie care va fi revizuită la fiecare 5 ani și vom avea astfel ocazia să setăm ambiții mai mari, bazate pe progresul tehnologic înregistrat între timp și, sper, pe o situație economică stabilă”, a declarat Motreanu.

Ce urmează după votul din Parlamentul European

După votul din PE, chestiunea emisiilor de gaze cu efect de seră va fi tranșată de Consiliul European.

Comisia Europeană a anunțat în septembrie un obiectiv actualizat pentru 2030, afirmând că o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră este „realizabilă” și „benefică” pentru economia UE.

Activiștii de mediu au salutat votul ca pe o victorie în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Parlamentul European trebuie să fie aplaudat pentru că a adoptat o poziție mult mai progresivă decât propunerea netă de 55% a Comisiei”, a transmis WWF, care a menționat că organizațiile de mediu militează pentru o țintă chiar mai ambițioasă, 65%.

Atenția se îndreaptă acum către Consiliul European, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE. Majoritatea liderilor se pare că înclină în favoarea reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Având în vedere faptul că Polonia și alte țări din estul UE sunt încă reticente să susțină obiective climatice mai ridicate, probabil, președinția germană a UE va căuta sprijinul unanim al liderilor UE în timpul unui summit în decembrie, a afirmat un europarlamentar german.