Secretarul de stat Mircea Fechet a prezentat poziția României privind Legea europeană a climei

România a fost reprezentantă de secretarul de stat Mircea Fechet la Consiliul Miniștrilor Mediului din UE care s-a întrunit, vineri, la Luxemburg, având pe ordinea de zi Legea europeană a climei, documentul-cadru care va stabili modul în care UE va atinge neutralitatea climatică, precum și Concluziile privind biodiversitatea, în contextul punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, a anunțat Ministerul român al Mediului.

Oficialul român a subliniat în alocuțiunea sa că ”trebuie să avem în vedere faptul că Legea climatică va reprezenta cadrul de reglementare pentru următorii 30 de ani. Ca urmare, este important să ajungem la un acord care să se bucure de susținerea tuturor statelor membre și să ia în calcul liniile majore (guidelines) stabilite la nivelul Consiliului European, oferind astfel un mandat complet și puternic înaintea începerii negocierilor cu Parlamentul European”.

Cu această ocazie, secretarul de stat Mircea Fechet a apreciat atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 și stabilirea țintelor intermediare la 10 ani,.

În privința poziției României, secretarul de stat a prezentat o serie de sugestii:
– completarea textului Legii cu aspecte privind cadrul de implementare care să permită atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor;
– ajustarea mecanismelor de implementare la nevoile fiecărui stat pentru a asigura o tranziție justă;
– regretul pentru că statele membre nu au dreptul de a-și alege propriul mix energetic;
– ideea că tranziția la neutralitatea climatică trebuie să se facă într-o manieră echilibrată și în mod echitabil pentru toți cetățenii UE, în special pentru cei cu venituri mici;

În ceea ce privește biodiversitatea, România a susținut implementarea unui set clar de măsuri:
– respectarea principiului proporționalității și al subsidiarității, dar și al asigurării plății compensațiilor;
– protejarea și restaurarea biodiversității și refacerea ecosistemelor ca măsuri esențiale pentru prevenirea răspândirii bolilor infecțioase;
– definirea conceptelor “păduri primare” și “păduri seculare”
– stabilirea criteriilor pentru identificarea și desemnarea ariilor suplimentare, inclusiv pentru gestionarea adecvată a obligației de protejare a acestora și definirea regimului strict de protecție;
– includerea de prevederi clare cu privire la finanțare și alocarea unui procent semnificativ pentru domeniul biodiversității.