USDA: Prețul alimentelor din UE ar putea crește cu până la 60% din cauza Green Deal

Creșteri de preț la alimente din cauza implementării politicilor ”verzi” din Pactul Ecologic European! Produsul intern brut (PIB) al UE s-ar putea reduce semnificativ din cauza potențialei scăderii a producției agricole europene, coroborată cu potențiala creștere a prețurilor la alimente din cauza măsurilor incluse în Pactul Ecologic European, se afirmă într-un studiu publicat în luna noiembrie de Departamentul Agriculturii din SUA.

În urmă cu câteva luni, Comisia Europeană și-a prezentat strategiile Farm to Fork și de Biodiversitate, care prevăd impunerea de restricții în sectorul agricol al Uniunii Europene (UE) prin reduceri ale utilizării terenurilor, îngrășămintelor, produselor anti-microbiene și pesticidelor. Scopul acestor măsuri este, potrivit Comisiei Europene, acela de a facilita tranziția către un sistem alimentar și agricol mai echitabil, mai sănătos și mai ecologic.

Dacă planul ar fi adoptat în afara UE, aceste efecte s-ar extinde și cu consecințe negative asupra bunăstării și securității alimentare din întreaga lume, avertizează studiul.

Pe scurt, autorii studiului estimează că, până în 2030:

• Scăderea producției agricole în UE, ar varia de la -7% la -12%. De asemenea, impactul asupra producției agricole ar fi mai redus la nivel mondial, cu excepția scenariului adoptării globale, când producția mondială ar scădea cu 11%.

• Scăderea producției agricole ar restricționa aprovizionarea cu alimente a UE, ducând la creșteri cu 17% până la 60% ale prețurilor alimentelor în Blocul comunitar. Prețurile și costurile alimentelor pe cap de locuitor ar crește cel mai mult pentru UE, în fiecare dintre cele trei scenarii. Cu toate acestea, creșterea prețurilor și a costurilor alimentelor ar fi semnificative pentru majoritatea regiunilor dacă strategiile sunt adoptate la nivel global. Pentru Statele Unite, prețurile și costurile alimentelor ar rămâne relativ neschimbate, cu excepția cazului adoptării globale.

• Scăderea producției în UE și în alte părți ar duce la reducerea comerțului, deși unele regiuni ar beneficia în funcție de modificările cererii de import. Cu toate acestea, dacă comerțul este limitat ca urmare a impunerii măsurilor propuse, impactul negativ se concentrează în regiunile cu populațiile cele mai afectate de insecuritate alimentară din lume.

• Diminuările în ceea ce privește producția și comerțul, coroborate cu creșterea proiectată a prețurilor la alimente, ar reduce semnificativ produsul intern brut (PIB) al UE, mai ales dacă adoptarea ar fi limitată la UE. Efectele asupra PIB-ului SUA ar fi mai mici decât pentru UE și la nivel mondial în toate scenariile de adoptare.

• Insecuritatea alimentară, măsurată ca număr de persoane care nu au acces la o dietă de cel puțin 2.100 de calorii pe zi, crește semnificativ în cele 76 de țări cu venituri mici și medii incluse în analiză din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare și a scăderii veniturilor, în special în Africa. Până în 2030, numărul persoanelor ce vor suferi de insecuritate alimentară în cazul adoptării doar de către UE ar crește cu 22 de milioane mai mult decât estimările dinainte de prezentarea planurilor Comisiei Europene. Numărul va crește cu 103 milioane în scenariul adoptării parțiale la nival mondial și cu 185 milioane în cazul adoptării globale.

În luna martie, Uniunea Europeană a lansat strategia Farm to Fork, prin care Europa vrea să se poziționeze ca lider global în tranziția către un sistem alimentar și agricol mai echitabil, mai sănătos și mai ecologic.

Strategia Farm to Fork, un element cheie al Pactului Ecologic European, stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv prin reducerea cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor; reducerea cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor; reducerea cu 50% a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură.