• Despre
  • Politica de confidențialitate
  • Cookies
  • Termeni și condiții
  • greendeal.ro
  • Energie curată
  • Economie
  • Biodiversitate
  • Agricultură sustenabilă
  • Lanț alimentar
  • Stoparea poluării
  • Finanțare
  • Analize și opinii
  • CĂUTARE
  • Politica agricolă comună (PAC) nu a reușit să stopeze declinul biodiversității, potrivit Curții Europene de Conturi

    Mircea Olteanu Mircea Olteanu -

    Politica agricolă comună, un program cheie al Uniunii Europene, nu a reușit să stopeze declinul biodiversității cauzat de agricultura intensivă, se arată într-un raport al Curții Europene de Conturi, relatează publicația online EU Observer.

    „PAC a fost până acum insuficientă pentru a contracara declinul biodiversității pe terenurile agricole, ceea ce reprezintă o amenințare majoră atât pentru agricultură, cât și pentru mediu”, a declarat Viorel Ștefan, membru al Curții Europene de Conturi, responsabil de întocmirea acestui raport.

    Comisia Europeană a adoptat în 2011 o strategie de stopare a declinului biodiversității până în 2020, care avea drept obiectiv să sporească contribuția agriculturii la menținerea biodiversității și la conservarea speciilor, precum și a habitatelor afectate de acestor sector.

    Însă, autorii raportului au criticat faptul că agricultura intensivă continuă să fie principala cauză a declinului biodiversității, din cauza utilizării intensive a substanțelor chimice și a utilajelor agricole în peisaje mai omogene; cât și lipsa obiectivelor măsurabile din Strategia de biodiversitate pentru 2020.

    Autorii au denunțat, de asemenea, „coordonarea slabă” dintre PAC și strategia de biodiversitate pentru 2020, care nu abordează declinul biodiversității genetice – adică variabilitatea genetică a speciilor.

    Curtea Europeană de Conturi a subliniat anterior că pierderea diversității genetice ar putea reduce capacitatea ecosistemelor de a se adapta la o situație fără precedent, cum ar fi boli sau variații de mediu.

    Unele state membre precum Polonia au conceput strategii pentru protejarea biodiversității genetice, în ciuda lipsei unei hărți de parcurs clare de la Bruxelles.

    Autorii raportului subliniază că situația biodiversității în Europa variază și, prin urmare, statele membre se confruntă cu provocări diferite.

    De exemplu, în Bulgaria și în România, care sunt considerate ca având un nivel ridicat al biodiversității (datorită, printre altele, practicilor mai tradiționale de agricultură neintensivă și a fermelor mai mici), unele studii au ajuns la concluzia că este suficientă menținerea statutului prezent de biodiversitate. În alte state membre, cum ar fi Olanda și Germania, unde agricultura intensivă este mult mai frecventă, oamenii de știință consideră necesară restabilirea biodiversității în zonele în care speciile și habitatele naturale bogate au dispărut în ultimele decenii.

    UE a planificat să cheltuiască aproximativ opt la sută din bugetul său pentru biodiversitate în 2019 și 2020, adică aproximativ 13,5 miliarde de euro pe an, inclusiv 10,3 miliarde de euro din PAC.

    Cu toate acestea, raportul critică și modul în care Comisia Europeană urmărește cheltuielile PAC pentru biodiversitate, întrucât supraestimează contribuția unor măsuri privind biodiversitatea.

    Din acest motive, Irlanda și Germania au decis să nu folosească metodologia Comisiei Europene atunci când și-au întocmit sistemele de monitorizare a biodiversității, deoarece consideră că aceasta este inexactă.

    Mai mult, autorii raportului au considerat că cea mai mare parte a finanțării PAC, sub formă de plăți directe către fermieri, are un impact pozitiv redus asupra biodiversității.

    „Deși unele cerințe de plată directă, în special «înverzirea», au potențialul de a îmbunătăți biodiversitatea, Comisia și statele membre au favorizat opțiuni cu impact redus”, au concluzionat autorii.

    Curtea Europeană de Conturi și organizațiile societății civile și-au exprimat optimismul cu privire la noua strategie de biodiversitate pentru 2030, care a fost prezentată luna trecută de Comisie, alături de strategia Farm to Fork.

    Reprezentanții Curții au declarat reporterilor că în ultimele luni a existat un schimb de informații cu Comisia Europeană pe tema strategiilor propuse recent și a bugetului Politicii Agricole Comune pentru perioada 2021-2027.

    „UE nu este pe cale să îndeplinească obiectivele pentru 2020 privind stoparea declinului biodiversității. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește patru dintre cele șase ținte din strategia actuală, iar situația biodiversității în ecosistemele agricole s-a agravat după 2010”, a declarat Sabien Leemans de la World Wildlife Fund (WWF) Europe.

    „Noua strategie pentru biodiversitate este mai bună, deoarece conține obiective concrete și măsurabile în agricultură, de exemplu, privind mărirea suprafețelor pentru agricultură organică, – dar următoarea PAC va trebui să integreze aceste obiective pentru a se asigura că sunt implementate în statele membre”, a adăugat Leemans.

    Reprezentanții Curții Europene de Conturi au cerut Comisiei Europene să se asigure că statele membre includ angajamente măsurabile privind gestionarea declinului biodiversității în planurile referitoare la Politica Agricolă Comună.

    Raportul a fost publicat pe 5 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.

    Te-ar mai putea interesa

    Comisia Europeană prezintă un plan economic și o Agendă Verde pentru Balcanii de Vest Acțiunile UE nu au reușit să protejeze în mod adecvat polenizatorii, afirmă Curtea Europeană de Conturi Christine Lagarde dorește o Bancă Centrală Europeană „mai ecologică”

    Ultimele știri

    Cum utilizăm cu succes substanțele active din grupa chimică CAA (Carboxylic Acid Amide) în combaterea manei viței de vie Recomandări în combaterea manei viței de vie în condițiile limitării soluțiilor de protecție disponibile pe piața europeană Fermierii ar putea fi primi fonduri UE pentru afaceri agricole cu emisii reduse de gaze cu efect de seră