Măsurile de stimulare economice care ajută la combaterea schimbărilor climatice sunt mai eficiente – experți

Măsurile de stimulare post-pandemie care vor servi, de asemenea, la combaterea schimbărilor climatice vor fi cele mai eficiente din punct de vedere economic, aceasta este concluzia unui studiu realizat pe baza răspunsurilor de la 231 de oficiali, bancheri și experți din mediul financiar, relatează publicația Le Echo.

Studiul, publicat marți în revista academică Oxford Review of Economic Policy evidențiază faptul că majoritatea măsurilor de stimulare economică luate până acum de diverse țări de pe glob mențin nivelul actual al poluării.

Studiul, semnat de mai mulți de economiști de renume, inclusiv Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel, estimează că 92% din cele 7,3 trilioane de dolari pe care țările G20 le-au alocat în aprilie pentru măsuri care să atenueze criza provocată de COVID-19 mențin status quo-ul în problemele climatice, în timp ce 4% accelerează creșterea, iar 4% scad emisiile de gaze cu efect de seră.

Climatologii susțin că menținerea traiectoriei actuale privind emisiile de gaze de seră ar putea conduce la o creștere a temperaturii globale cu peste 3 grade Celsius până la finalul secolului, lucru ce ar provoca o agravare puternică a efectelor schimbărilor climatice.

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, emisiile globale trebuie să scadă cu 7,6% în fiecare an între 2020 și 2030.

Agenția Internațională pentru Energie estimează că emisiile de gaze cu efect de seră ar putea scădea cu 8% în acest an.

Însă, în lipsa unor măsuri care să susțină reducerea poluării pe termen lung, emisiile probabil vor crește din nou după terminarea pandemiei.

Combinând răspunsurile respondenților și concluziile mai multor studii academice, autorii indică cinci tipuri de politici de stimulare economică și climatică de recomandat: investiții în energia regenerabilă și stocarea carbonului; în eficiența energetică a clădirilor; în educație, formare și recalificare pentru a gestiona șomajul; în regenerarea și rezistența ecosistemelor (în special în agricultură durabilă); și în cercetare și dezvoltare “ecologică”.

Respondenții studiului au indicat că printre cele “cel mai puțin eficiente” măsuri de stimulare economică sunt: salvarea companiilor aeriene, dezvoltarea infrastructurii tradiționale de transport și reducerile de taxe.

“Când investim în energii regenerabile, acest lucru generează mai multe locuri de muncă pe termen scurt, exact atunci când avem nevoie de ele, iar pe termen lung, ne permite să avem energie la un cost foarte redus”, subliniază Cameron Hepburn, unul dintre coautorii studiului.