De ce sunt importante practicile agro-forestiere în Green Deal

Europa vrea să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, iar un semn clar al importanței strategice a practicilor agro-forestiere este faptul că termenul a apărut acum atât în ​​Pactul Ecologic European – foaia de parcurs a Comisiei Europene pentru a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, cât și în noua strategie UE în domeniul agroalimentar, Farm to Fork (F2F).

„Comisia se va asigura că Planurile Strategice sunt evaluate în raport cu criterii climatice și de mediu solide. Aceste planuri ar trebui să conducă la utilizarea unor practici durabile, cum ar fi agricultura de precizie, agricultura ecologică, agroecologia, sistemul agro-forestier și standarde mai stricte de bunăstare a animalelor”, se arată în Pactul Ecologic European, potrivit Euractiv.

De asemenea, strategia F2F specifică faptul că „noile scheme de ajutor ecologic” vor oferi un flux semnificativ de finanțare pentru promovarea practicilor durabile, inclusiv a practicilor agro-forestiere.

Ce sunt practicile agro-forestiere

Practicile agro-forestiere nu sunt întotdeauna pe deplin înțelese, dar pot fi definite ca integrarea vegetației lemnoase, a culturilor și/sau a animalelor pe aceeași parcelă de teren, fie prin plantarea de copaci pe terenuri agricole, fie prin introducerea agriculturii în pădurile sau livezile deja existente.

20 de milioane de hectare disponibile pentru practici agro-forestiere

În prezent, la nivelul Uniunii Europene există aproximativ 20 de milioane de hectare de teren adecvate pentru practicile agro-forestiere, potrivit Federației Europene Agro-forestiere (EURAF), care estimează că aproximativ 90% din suprafața de pădure europeană ar fi adecvată pentru un regim duale de utilizare, silvică și pastorală – adică integrarea copacilor și pășunilor, iar peste 99% din terenul arabil european ar fi adecvat pentru practici duale, silvică și arabilă.

Ce beneficii aduc practicile agro-forestiere

Văzută ca o soluție de mutual benefică în ceea ce privește economia, practicile agro-forestiere aduc, de asemenea, beneficii ecologice considerabile. Acestea includ contribuția la protecția împotriva inundațiilor, captarea și stocarea carbonului, regenerarea solului și a biodiversității.

Prin urmare, practicile agro-forestiere au un potențial enorm de a contribui la obiectivele de durabilitate ale Pactului Ecologic European al UE, potrivit lui Gerry Lawson, membru al Federației Europene Agro-forestiere (EURAF), care a declarat pentru EURACTIV că ar trebui făcute eforturi mai mari pentru a sprijini implementarea acestor practici în la nivelul Europei.

Condiții actuale pentru practicile agro-forestiere

Lawson a subliniat că o barieră esențială pentru fermieri este că aceștia nu au garanții că plantarea copacilor pe terenurile lor nu va pune în pericol plățile directe primite prin intermediul Politicii Agricole Comună (PAC). „Aceasta este o preocupare reală pentru fermieri”, a subliniat el, explicând că acest lucru se datorează limitării densității copacilor la 100 de copaci pe hectar în actuala PAC. Această limită i-a făcut pe fermieri să fie atenți la stabilirea, promovarea și utilizarea practicilor agro-forestiere.

Limita a fost inițial concepută pentru a garanta producția agricolă, dar nu ia în considerare faptul că producția agricolă semnificativă poate fi obținută sub și între copaci.

Cu toate acestea, Lawson a explicat că, potrivit unui document de lucru al Consiliului European, în noua PAC, statele membre vor avea flexibilitate deplină de a încuraja practicile agro-forestiere, dar acest lucru a fost comunicat prea puțin fermierilor europeni.

Flexibilitate mai mare pentru fermieri în viitor

„În viitor, conform propunerii, statele membre ar avea libertatea de a se asigura că suprafața agricolă utilizată în sistem agro-forestier este pe deplin eligibilă atunci când se justifică acest lucru – din prisma specificității locale (de exemplu, densitatea/specia/dimensiunea copacilor și condiții pedoclimatice) și a valorii adăugate a prezenței copacilor – pentru a garanta o utilizare agricolă durabilă a terenului”, se arată în document.

Însă, acest lucru nu a fost explicat în detaliu fermierilor, potrivit lui Lawson. ”Această flexibilitate trebuie să fie clarificată fermierilor și trebuie reasigurați că plantarea copacilor pe terenurile lor înseamnă că nu vor fi penalizați financiar, dacă se dorește încurajarea practicilor agro-forestiere”, a spus el.

Lawson a subliniat, de asemenea, că au existat probleme în ceea ce privește monitorizarea adecvată a sistemului agro-forestier în UE.