Combaterea schimbărilor climatice. Comisia Europeană a prezentat un set amplu de propuneri

Comisia Europeană a prezentat miercuri, 14 iulie, un set de propuneri care ar trebui să pregătească economia și societatea UE pentru realizarea obiectivului  de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului Ecologic European.

Propunerile, incluzând limite mai dure pentru poluarea industrială, ținte mai ambițioase în ceea ce privește energia regenerabilă și plantarea a 3 miliarde de arbori, au rolul de a asigura o reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale UE de cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Executivul UE a precizat, într-un comunicat, că propunerile vor asigura accelerarea necesară a ritmului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu.

Cele mai importante propuneri:

• aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii. În acest sens, Executivul UE propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și includerea, în premieră, a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. De asemenea, ar urma să fie creat un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. În plus, țările membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei.
• Executivul UE propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
• Comisia Europeană vrea să accelereze tranziția către sursele regenerabile de energie, astfel că Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030.
• Pentru asigurarea unei mai mari eficiențe energetice, Comisia Europeană vrea obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
• implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport prin stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO₂ provenite de la automobile și camioane. Astfel, se va impune obligația ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Mai mult, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale. În sectorul transportului maritim și aviatic, Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi.  Totodată, Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea aeronavelor. Iar inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero
• alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european;
• măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon, inclusiv prin introducerea unui controversat mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului, ce va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii.
• Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO₂, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor.
• Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE și include un plan de plantare a trei miliarde de arbori în întreaga Europă până în 2030.
• Crearea unui nou Fond social pentru climă, care să ofere finanțare specifică statelor membre pentru a-i ajuta pe cetățeni să își finanțeze investițiile în eficiența energetică, pentru achiziționarea de noi sisteme de încălzire și răcire și într-o mobilitate mai puțin poluantă. Fondul social pentru climă ar urma să fie finanțat din bugetul UE, utilizând 25 % din veniturile care se preconizează că vor fi obținute din comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și pentru combustibilii destinați transportului rutier. Fondul va pune la dispoziția statelor membre 72,2 miliarde EUR pentru perioada 2025-2032, printr-o modificare specifică a cadrului financiar multianual. Incluzând și propunerea de a completa această finanțare cu contribuții echivalente din partea statelor membre, fondul ar urma să mobilizeze 144,4 miliarde EUR pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social.