Activiștii de mediu critică acordul la care au ajuns liderii UE privind bugetul multianual și planul de redresare economică
Summitul liderilor UE, care s-a încheiat marți, la Bruxelles, va rămâne, fără îndoială, în istorie. În primul rând, din cauza durității și a duratei negocierilor; dar mai ales datorită rezultatelor sale fără precedent. Cei 27 de lideri ai UE au convenit de fapt asupra unui plan de stimulare economică de 750 de miliarde de euro alcătuit atât din împrumuturi cât și din subvenții care vor fi utilizate pentru a finanța planurile naționale de redresare a țărilor europene, afectate pandemia de coronavirus, relatează postul BFMTV.
Însă, mai activiști de mediu și-au exprimat dezamăgirea în legătură cu rezultatelor negocierilor, afirmând că liderii UE par să fi ignorat gravitatea crizei climatice, potrivit postului RTBF.
Acest plan european de recuperare este rezultatul unor negocieri intense care au sporit uneori tensiunile între cuplul franco-german sprijinit de țările din Sud și țările frugale, și anume Olanda, Suedia, Danemarca, Austria și Finlanda. Un apărător ferm al rigorii bugetare, acest club format din cinci țări s-a luptat pentru a limita mărimea subvențiilor prevăzute în fondul de stimulare, dar și pentru a reduce suma bugetului multianual al UE, negociat și el la summit.
Prin urmare, a fost nevoie de mai mult de patru zile de discuții dure pentru a ajunge la un compromis. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acceptat în mod special reducerea bugetului european, care va fi în final de 1.074 miliarde de euro în perioada 2021-2027. Comisia Europeană a propus inițial 1.100 miliarde, iar Parlamentul European 1.300 miliarde de euro.
Deoarece bugetul multianual și subvențiile UE au fost reduse, sumele rezervate unor sectoare au fost diminuate semnificativ în timpul negocierilor.
Belgianul Philippe Lamberts, co-președinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, consideră că acordul este “o veste bună”, dar că a fost obținut “la un cost ridicat”.
“Guvernele nu își respectă promisiunea de a investi în generațiile viitoare”, a spus el, referindu-se la bugetul european.
“Guvernele se pot pregăti pentru negocieri dure cu Parlamentul European”, conchide belgianul.
Adélaïde Charlier, tânăra belgiană care a devenit una dintre figurile de frunte ale mișcării Youth For Climate, consideră că liderii UE au “ignorată complet” criza climatică. “Este, bineînțeles, exact ceea ce ne așteptam, dar (…) este de neiertat”.
La câteva luni după lansarea triumfală a Pactului Ecologic European, clima nu a fost un punct de discuție major la summitul liderilor celor 27 de țări UE.
În cele din urmă, a existat chiar o reducere clară a fondurilor alocate inițial Fondului pentru o tranziție echitabilă, care ar trebui să ajute regiunile Europei să gestioneze mai ușor tranziția spre o economie verde.
Totuși, în acord, se afirmă totuși că 30% din cheltuieli trebuie să fie legate de lupta împotriva schimbărilor climatice. Bugetul UE pe perioada 2021-2026, la fel ca planul european de redresare, vor trebui să respecte obiectivul UE de atingere a neutralității climatice până în 2050.
Cu toate acestea, pentru organizația Greenpeace, aceasta nu înseamnă nimic dacă această măsură nu este însoțită de o listă care exclude în mod special finanțarea sectoarelor poluante și a industriilor ineficiente din punct de vedere energetic.
Așadar, subvențiile pentru combustibili fosili ar fi în continuare posibile, susțin reprezentanții coaliției CAN Europe.
