Ați angaja un CEO care își pune adresa angajatorului în CV?
George Butunoiu -
Într-o bună dimineață, pe la 12:15 – 12:30h, un Înalt Demnitar de la Bruxelles o cheamă pe secretara nr. 11, secretara sa preferată (foto): Amélie, ma chérie, șefu nous a demandé să facem un model de CV care să fie desormais modelul unic de CV în UE. Mais, mon très, très cher et très, très Haut Dignitaire, qu’est ce que c’est un CV? Ei, mă très, très chère Amélie, nici eu nu știam, dar am inițiat o misiune interministérielle de informare și m-am lămurit. C’est un fel de ce ai făcut în ta vie. Oh, mon très, très cher et très, très Haut Dignitaire, mais je nu știu faire așa ceva… Nu-i nimic, ia-l și pe șofer să te ajute, o să va descurcați, je suis sûr! Și, uite, ia și un milion de Euro, pote aveți nevoie să va documentați, să luați ceva consultanță. Dar în șase luni să fie gata! J’ai toute la confiance en vous, vous la savez (clin d’oeil)… Oui, mon très, très cher et très, très Haut Dignitaire, et un grand merci pout cette confiance!
Și s-au pus pe treaba Amélie et le chauffeur, au muncit pe rupte, dar a meritat: rezultatul a fost Le CV Européen Europass, atât de drag și candidaților din România. Dar dacă acesta nu ar fi fost conceput de mințile luminate de la Bruxelles, el ar fi fost inventat de niște firme de recrutare, cu siguranță, pentru că e un “instrument minune” pentru ele! Într-adevăr, rar au la îndemână un instrument mai eficient în evaluarea timpurie a candidaților, să vezi dintr-o privire, într-o clipită, cine și cum gândește gândește.
Să zicem că recrutați un director general și primiți un „CV european” în care citiți așa în căsuța cu „postul ocupat, numele și adresa angajatorului”: Director tehnic, SC Intergalactic România SRL, Str. Gen. Aviator Gala Galaction nr. 24, Bl. A2, Sc. C, Et. 3, Ap. 18, Sectorul 2 București, România. Cum reacționați în acest caz?
Eu, de pildă, dau instinctiv să arunc CV-ul. Dar mă opresc o clipă, verific mai întâi să văd dacă am destui candidați. Dacă da, atunci îl arunc liniștit. Dacă nu, îl pun în lista cu rezerve, cu inima îndoită, dar undeva la coadă.
Dacă ajung să mă întâlnesc cu candidatul din Str. Gen. Aviator Gala Galaction nr. 24, Bl. A2, Sc. C, Et. 3, Ap. 18, Sectorul 2 București, România, totuși, îl mai întreb din când în când de ce a pus toate acelea adrese în CV, la fiecare job în parte. Știu bine răspunsul, dar o fac așa, din sadism…
- Păi așa e formularul acesta de CV, cu adresa angajatorului! – vine răspunsul, invariabil, întotdeauna la pachet cu o mare mirare asupra sensului întrebării mele.
- Și dacă nu o puneai, ce se întâmplă? Aruncăm eu CV-ul, pentru că nu e complet?
- Cum să nu o pun, dacă așa e formularul???
- Păi puteai, de pildă, să ștergi două cuvinte de acolo, că e în Word, e editabil. Puneai mausul pe și adresă, trăgeai spre dreapta, și apoi apăsai pe delete, și gata, nu mai era! Și nici nu te mai simțeai cu inima încărcată că ai lăsat o căsuța necompletată…
- Cum să șterg eu, dacă așa e formularul ăsta de CV, în toată Europa???
- Da, domnule candidat la postul de CEO, așa e formularul asta de CV, într-adevăr! Și nici nu-și imagina domnișoară Amélie câte servicii nebănuite ne va aduce nouă, recrutorilor, zeci și zeci de ani după aceea… Dar aceste ultime cuvinte le spun în gând, întotdeauna!
Că să reformulez și să sintetizez: așadar, cum ați reacționa când trebuie să recrutați un CEO la o firma serioasă și importantă, și primiți un astfel de CV, în care experiență candidatului este foarte apropiată de ceea ce căutați?
Sondajul aici.